Gândurile intruzive: ce sunt și ce poți face

Gânduri. Le ai toată ziua în fiecare zi, unele dintre ele îți trec prin minte chiar și fără să îți dai seama. De câte ori nu ți s-a întâmplat ca pe parcursul zilei să fii “lovit” dintr-o dată de un gând bizar, inconfortabil – chiar șocant. Poate că în timp ce vorbești cu cineva iți imaginezi brusc că vă luați la bătaie sau nu te poți opri din a-ți imagina cum arată aceea persoană fără haine. De cele mai multe ori nu dorești să te gândești la aceste lucruri și totuși se întâmplă în continuare.

Ce sunt gândurile intruzive și cum diferă de alte gânduri pe care le avem?

Toți experimentăm din când în când gânduri intruzive și invazive. Sunt, de obicei, gânduri pe care nu vrem să le avem sau imagini care ne apar în minte și care ne tulbură sau supără. Aceste gânduri nu sunt neapărat diferite de alte gânduri care hoinăresc prin mintea noastră, mai degrabă, sensul și importanța pe care le-o acordăm creează stres. Unele gânduri intruzive obișnuite pot consta în: teamă și imagini în care faci ceva nepotrivit sau jenant, flashback-uri către lucruri neplăcute din trecutul tău, gânduri de rău și durere, gânduri bazate pe frică care implică acțiuni pe care nu le-ai efectua niciodată în realitate. În mod natural, unele dintre aceste gânduri pot declanșa anxietate intensă, panică, vinovăție, rușine – aproape ca și cum gândul ar fi o realitate. De cele mai multe ori gândurile intruzive sunt întărite atunci când le acorzi atenție, îți faci griji în mod constant și le opui rezistență. Să vedem câteva tipuri diferite de gânduri intruzive și ce ar putea însemna acestea.

Gânduri de a te răni pe tine sau pe altcineva

Uneori, gândurile intruzive pot fi violente. S-ar putea să te gândești să te rănești pe tine sau pe altcineva. De obicei, nu există nicio intenție în spate – de fapt nu vrei să faci acele lucruri – este doar un gând întâmplător care îți apare în minte. Dar s-ar putea să îți fie teamă că, în adâncul tău, o parte din tine vrea să acționeze și de aceea te gândești atât de mult la asta. Gândurile de acest fel pot fi un semn al unei tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC). Persoanele care se confruntă cu depresie post-partum pot avea, de asemenea, gânduri intruzive despre rănirea bebelușului lor. Dacă ai intenția de a acționa conform gândurilor sau dacă ai manifestat deja un comportament violent, acest lucru depășește sfera gândurile intruzive. Dacă ai dificultăți cu controlul comportamentului agresiv, va fi nevoie să înveți cum să răspunzi provocărilor într-un mod mai adaptativ.

Gânduri sexuale intruzive

Majoritatea oamenilor – indiferent de sex – se gândesc la sex. Este complet natural. Gândurile sexuale intruzive constau în gânduri sexuale nedorite. Acestea pot include temeri legate de orientarea sexuală sau de ceea ce ar putea crede alții. De asemenea, pot conține imagini mentale ale comportamentelor sexuale pe care individul le consideră imorale sau urâte. Persoana se poate teme să comită un act sexual dăunător sau să fie agresivă sexual. Dificultăți de gestionare apar dacă ți-e rușine de aceste gânduri sau crezi că a le avea te face să fii o persoană rea. Amintește-ți că gândurile sunt doar gânduri – chiar dacă sunt șocante sau frecvente, ele nu definesc cine ești ca persoană.

Vorbirea de sine negativă

Vorbirea de sine negativă este caracterizată prin gânduri intruzive care, de obicei, indică defectele unei persoane sau acționează asupra nesiguranțelor și o fac să se simtă inferioară. Este foarte dificil să parcurgi ziua cu gânduri precum „Sunt un eșec“, „Nu sunt suficient de bun”, „Nimeni nu mă va iubi vreodată”, „Sunt urât”, etc. Astfel de gânduri limitează încrederea și stima de sine, scad motivația, voința și pot îngreuna demersul activităților zilnice. Gândurile negative despre propria persoană pot fi un simptom al depresiei. Când te simți dărâmat, este ușor să rămâi blocat pe gânduri precum „Sunt un eșec.” sau „Nu sunt bun de nimic”. Emoția din spatele acestor gânduri poate fi atât de puternică încât se simt mai degrabă ca niște fapte, decât ca gânduri intruzive.

Stresul posttraumatic

Persoanele cu tulburare de stres posttraumatic (PTSD) experimentează adesea gânduri intruzive care pot fi legate de un eveniment traumatic. Aceste gânduri pot declanșa unele dintre simptomele fizice ale PTSD-ului, cum ar fi creșterea ritmului cardiac și transpirația. În unele cazuri, aceste gânduri pot fi atât de severe încât pot duce la flashback-uri și la stres psihologic intens. Flashback-urile sunt gânduri puternic intruzive și se simt ca și cum evenimentul traumatic se va întâmpla / se întâmplă din nou.

Asociația Americană pentru Depresie și Anxietate recomandă următorii pași pentru schimbarea atitudinii și depășirea gândurilor intruzive nedorite:

• Etichetează aceste gânduri drept „gânduri intruzive”.
• Amintește-ți că aceste gânduri sunt automate și nu depind de tine.
• Acceptă și permite-ți gândurile din mintea ta. Nu încerca să le reprimi.
• Exersează observarea gândurilor, permițând timpului să treacă fără să faci ceva.
• Fă pauze. Acordă-ți timp. Respiră, de cele mai multe ori nu există nicio urgență reală.
• Așteaptă-te ca gândurile să revină din nou.
• Continuă orice ai făcut înainte de gândul intruziv, permițând în același timp anxietatea să fie prezentă.

Încearcă să nu:

• Te angajezi cu gândurile intruzive în orice fel.
• Reprimi, dai la o parte gândurile care apar.
• Depui efort să-ți dai seama ce „înseamnă” aceste gândurile.
• Cauți tehnici pentru a elimina gândurile.

Gândurile intruzive nedorite sunt întărite prin atașamentul față de ele, îngrijorare asupra lor, lupta împotriva lor sau evitarea acestora. Astfel îndeplinirea responsabilităților de zi cu zi la locul de muncă, la școală sau acasă, devine dificilă. Important este să îți amintești că gândurile intruzive sunt ceva care ți se întâmplă, nu ceva care te definește ca om.

Important: articolului este destinat să servească drept conținut educațional și nu este destinat să înlocuiască psihoterapia. Pentru direcții de lucru legate de planul de tratament în cazul gândurilor intruzive, nu ezita să ceri ajutor specializat.